Se spune câteodată că ştiinţa este opusă credinţei, în discordanţă cu ea. Dar de fapt ştiinţa se bazează pe credinţă pentru că se încrede în permanenţa şi uniformitatea legilor naturii - lucru care nu poate fi niciodată demonstrat.
O picătură de rouă ce cade din înălţimi reflectă în pereţii ei tot văzduhul; ceea ce e fără margini în afară se adânceşte înăuntrul ei, afundându-se fără margini. Aşa e şi sufletul omenesc, o oglindă sferică, având în adâncimea ei o conştiinţă; de aceea minunea fără margini, de afară, ne interesează mai puţin decât minunea dinăuntru, tot aşa de fără margini.
joi, 2 decembrie 2010
Demn de retinut
Nu-l invidiaţi pe cel bogat pentru averea sa, pe cel puternic pentru demnitatea sa şi pe cel înţelept pentru ştiinţa sa, căci toate acestea sunt mijloace ale virtuţii doar pentru cei care le întrebuinţează bine, fiindcă fericirea nu stă în ele însele.
Stiinta
Ştiinţa este un sistem de adevăruri care oferă cunoştinţe clare şi certe despre lumea reală şi de aceea este superioară tradiţiei, filozofiei, religiei, dogmei şi superstiţiei, care oferă cunoştinţe obscure despre o lume ideală.
sâmbătă, 7 august 2010
Pentru a stăpâni ştiinţa nu-i nimic mai dăunător ca îngâmfarea şi nimic mai necesar ca timpul.
Ce-mi poate da stiinta ca sa sporeasca iubirea intre mine si celalalt ? Ce-mi poate da stiinta pentru intelegerea profunzimii si complexitatii sufletului ? Ce-mi poate da stiinta ca sa inteleg bogatia raporturilor dintre mine si cel de langa mine ? Stiinta nu ne poate lamuri asupra sensului ultim al existentei. Pentru aceasta trebuie sa apelam la credinta. ( ... ) Savantii mari, adevarati, nu se pot opri la planul strict material. Urmandu-si cu consecventa si fara prejudecati firul gandirii lor stiintifice, e imposibil ca ei sa nu ajunga la pragul credintei si sa-L descopere pe Dumnezeu. Istoria stiintei este plina de exemple de mari personalitati, care au fost, in acelasi timp, oameni profund credinciosi.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)